Alberto MORAVIA
Voyeurul
Traducere de Marin Budica,
Prefata de Ruxandra Cesereanu,
Editura Paralela 45, Colectia „Biblioteca Erotica“, 2002, 176 p.
Cit de perceptibila e astazi, intr-un ev al sofisticarilor, diferenta dintre „erotic“ si „pornografic“, admitind de la bun inceput ca ar exista una? Am putea raspunde, fara sa clipim, ca deloc sau, in orice caz, foarte putin; unii ar putea spune ca e doar o chestiune stilistica, o „sensibilitate“ lingvistica („medic“ – nu doctor, „assistant manager“ – nu secretara etc.). Argumentele obiective (destule!) ne indica faptul ca exista diferente graduale, de intensitate, asadar, intre cei doi termeni: primul e asa-zicind mai „soft“, in timp ce al doilea ar reprezenta o directie „hard“ („femininul“ si „masculinul“!). Reducind discutia la spatiul literar (desi ea e mult mai larga), admitem ca intre „literatura erotica“ si „literatura pornografica“ pot exista diferente de tot felul (de limbaj, de pattern-uri de constructie, de sabloane si, mai ales, de atitudine).
Pentru literatura romana, destul de pudica, pe ansamblu (cu mici exceptii), observarea diferentei dintre cele doua tipuri nu prea are sens (se vor gasi, neindoielnic, destui care sa o perceapa si sa o discute, dar textele-suport, de ambele parti, sint rarisime!). Occidentul, in schimb, desucheat si libertin, a abuzat de tema sexualitatii, intr-o istorie ce coboara in timp spre controversatul Marquis de Sade si urca vertiginos pina in prezent, cind autorii de acest gen inflationeaza piata de carte si numarul lor e imposibil (si inutil) de tinut minte. E lesne de inteles ca fara Henry Miller, Charles Bukovski, Pier Paolo Pasolini, Philip Roth, poate Pascal Bruckner, maestrii genului, literatura erotica n-ar fi existat; si mai adevarat e ca, in preajma lor, epigonismul e ceva firesc, previzibil (sa scrii o carte alt