- Social - nr. 59 / 25 Martie, 2004 In fiecare an, de 25 martie, Politia Romana imbraca haine de sarbatoare, motivatia regasind-o in istorie, mai precis acum 182 de ani, in timpul domniei lui Grigore Dimitrie Ghica, care inmana, la 1822, marelui Aga Mihaita Filipescu steagul Agiei, legalizand functionarea acestei institutii. De-a lungul vremii, slujbasii acestei institutii au purtat pe rand denumiri cum ar fi: ispravnic, vataf de vanatori, aga, militian sau politist, diferenta este doar a veacurilor in care-si indeplineau misiunile, comuna fiindu-le datoria de-a indeparta nelegiuirile. Izvoare scrise despre primele forme de organizare a politiei exista inca din secolul XIV, cand marele vornic avea insarcinarea de a pazi curtea domneasca si de a judeca pe toti dregatorii, iar vataful de vanatori supraveghea pastrarea ordinii publice. Daca mentionam ca, la 1508, Neagoe Basarab, viitorul domn al Tarii Romanesti, a fost vataf de vanatori, putem spune ca activitatea de politie a fost inca de la inceput pe maini bune. In secolul XVI, vataful de vanatori si-a schimbat denumirea in Aga (care era si seful politiei), functie pe care au ocupat-o la un moment dat nume ilustre ca Matei Basarab si Constantin Brancoveanu. In anul 1831 prin regulamentele organice, Agia a devenit Politie si s-a creat Politia din Capitala, atributiile fiind apropiate de cele din contemporaneitate. La jumatatea secolului XIX, in Moldova, sub domnia lui Grigore Alexandru Ghica, s-au largit atributiile politiei, acestea fiind cuprinse intr-o condica politieneasca prin care se organiza politia urbana si cea rurala. In Muntenia, in timpul domniilor lui Voda Gh. Bibescu si Barbu Stirbei s-au organizat servicii politienesti intr-o forma asemanatoare. Foarte importante in organizarea si functionarea politiei au fost printre altele : Legea comunala emisa de Al.I. Cuza, din 1864, prin care s-a creat po