- Editorial - nr. 59 / 25 Martie, 2004 Natura a dat frau liber primaverii in toata Europa, chiar daca iarna constiintelor umane nu s-a oprit, pana ce n-a lasat o dara adanca de doliu pe continent. Daca ar fi acum sa privim de sus, intr-un zbor de agrement, cam cum stau lucrurile pe la sol, cu siguranta teritoriul Romaniei, asa cum se prezinta el, dupa o iarna grea, dar si dupa iarna nepasarilor noastre, ne-ar face sa ne plecam capul in jos de rusine. Europenii, indiferent cum se vor numi ei: spanioli, italieni, englezi, francezi sau germani, unguri, polonezi sau cehi, au trecut, o data cu natura, la reluarea noului ciclu de viata, punand mare pret pe amenajarea teritoriului national, intrecandu-se pentru a-l face cat mai agreat si mai placut, atat propriilor locuitori, cat si celor care-i viziteaza, tinand enorm de mult ca totul sa fie curat si dichisit pentru a incanta ochiul si privirea, creand acel confort ambiental de care omul zilelor noastre are atata nevoie. Doar la noi, in Romania, lucrurile stau cu totul altfel. Starea aceasta de fapt mizerabila dainuie de multa vreme, pe langa ea guvernele trec in mars cu o indiferenta ucigatoare, fara sa le pese macar un moment de cum arata tara lor. Romania nu sufera numai de saracie, ci si de rusinoasa mentalitate de a nu i se asigura ingrijirea peisagistica cuvenita, aratand pe intreaga ei intindere ca o ograda parasita. Pentru a nu se spune ca totul este lasat vraiste, s-a inventat in cele din urma "Luna curateniei", o mostenire, ce-i drept, mai veche, perioada in care ne mai aducem si noi aminte ca este necesar si sanatos sa mai dereticam cate ceva prin jurul casei, nu dintr-o pornire launtrica, ci mai mult dintr-un spirit de conservare, pentru ca altfel ne-ar napadi buruienile. O aplecare mai mult formala asupra a ceea ce ar trebui sa facem, pentru a ajunge si noi in rand cu tarile civilizate. Anul acesta, "