Ministrul Apararii Nationale, Ioan Mircea Pascu, arunca o ultima privire spre ofiterii din jur. Nimeni nu mai scoate un cuvant. In fata ministrului se afla un buton rosu, deasupra caruia scrie Ministrul Apararii Nationale, Ioan Mircea Pascu, arunca o ultima privire spre ofiterii din jur. Nimeni nu mai scoate un cuvant. In fata ministrului se afla un buton rosu, deasupra caruia scrie "Foc". Cu un gest hotarat, ministrul apasa pe buton. In fata lui, la 300 de metri, din pamant tasnesc flacari, apoi se aude zgomotul unei explozii. Auditoriul izbucneste in aplauze. "A fost un act de mare curaj!", spune ministrul. Insotitorii lui zambesc regulamentar. Asa s-au distrus ieri, in poligonul de la Cislau - langa Buzau -, ultimele zece mine antipersonal din dotarea Armatei Romane. Adevarul este ca, daca ar fi explodat pe un camp de lupta, cele zece mine ar fi ucis sau schilodit pana la 50 de oameni. In poligon, puse pe fundul unei gropi de sapte metri adancime si facute sa explodeze prin comanda electrica, minele n-au reusit decat sa largeasca un pic groapa. Ce-i drept, ministrul Pascu a propus initial ca ziaristii veniti de la Bucuresti sa stea langa mine, dar ulterior si-a schimbat punctul de vedere: "Iubesc presa!", a rostit apasat liderul MApN. Minele antipersonal reprezinta o categorie de armament interzisa prin Conventia de la Ottawa (1997), la care au aderat pana acum 141 de state. Romania avea, acum patru ani, peste un milion de mine antipersonal si ar fi trebuit sa le distruga pana in 2005, dar si-a indeplinit angajamentul cu un an mai devreme. Conform unuia dintre articolele Conventiei de la Ottawa, care acorda dreptul de a retine pentru instructie un anumit numar de mine antipersonal, si Armata Romana si-a pastrat in depozite 2500 de bucati.