Reconstituirea trecutului este foarte apropiată de munca detectivului - aşa cum era el zugrăvit pe ecrane alb-negru în epoca de aur a lui Humphrey Bogart, adică elegant şi tenace. Piese disparate de adevăr ce se lipesc cu greu, multă informaţie menită uneori să intoxice, imagini şi reprezentări ce nu se potrivesc cu documentele scrise - iată ce are şi istoricul, şi detectivul. Cuviincios şi pedant chiar şi în încăpăţînările sale (fiecare istoric are tabuurile sale, cum s-ar spune!), dl Florin Constantiniu este unul dintre cei mai eficienţi detectivi ai istoriografiei noastre din ultimul deceniu. O probă suplimentară: la conducerea unei mici, dar serioase echipe, a avut ideea revitalizării unui buletin de tradiţie, într-o serie nouă; cu plăcere putem semnala volumul doi al acestui anuar: Studii şi materiale de istorie contemporană, serie nouă, vol II, 2003 (editat de Institutul de Istorie "Nicolae Iorga" al Academiei Române; redactor-şef Fl. Constantiniu, redactor-şef adj. Ioan Chiper, secretar gen. de redacţie Mioara Anton, redactor Radu Tudorancea), 302 p. În majoritatea lor, studiile cuprinse aici sînt pasionante. Relaţiile dintre Comintern şi comuniştii români în timpul războiului (Tatiana Pokivailova şi I. Chiper), tentativele PCR de impunere a controlului asupra Bisericii Ortodoxe în perioada anterioară guvernului Groza (Cr. Vasile), prima etapă a sovietizării instituţiilor de stat (C. Mâţă), grila de selecţie a cadrelor în PMR în primii ani de după formarea acestuia prin fuziunea comuniştilor cu socialiştii (Mioara Anton), un excelent studiu despre acea formă de colonizare economică numită Sovrom (Alina Ilinca) şi altele stau alături de un bun grupaj de materiale inedite: o şedinţă a Biroului Politic al PMR din septembrie 1952 (E. Denize), un interesant document din istoria relaţiilor româno-americane din penultimul an al regimului Dej (Dan Cătănuş) şi,