Aplicarea legilor de fond funciar distruge plantatiile pomicole

O serie de comisii locale de fond funciar au solicitat redistribuirea unor terenuri cu plantatii pomicole din patrimoniul unor foste IAS-uri, in vederea improprietaririi persoanelor fizice * Principiul pe care s-a mers in revendicarea pamanturilor de catre proprietari a fost unul simplu: "Ia plantatia si lasa-mi pamantul!" * In urma cu cativa ani, suprafata livezilor controlate, adica a celor constituite in exploatatii pomicole ale statului, se ridica la aproximativ 4000 de hectare * Pomicultura este nerentabila din cauza costurilor pe care le implica lucrarile mecanice, taierile si tratamentele si care pot ajunge la 30-40 de milioane de lei la hectar Restructurarea in pomicultura a inceput imediat dupa promulgarea Legii 18/1991, cand cele mai performante livezi au fost supuse defrisarii. La nivel national au fost defrisate peste 250.000 de hectare de livezi in decurs de 12 ani, ajungandu-se in prezent la aproximativ 195.000 de hectare. In majoritatea lor, pomii sunt raspanditi in gospodariile populatiei si sunt atat de imbatraniti incat ajung sa dispara pe cale naturala. Cea mai mare productie se inregistreaza anual la mere si prune, celelalte soiuri devenind, incet-incet, trufandale. Anual se importa cantitati mult mai mari de fructe, depasindu-se, in cazul unora, cota de productie autohtona. In judetul Constanta, situatia este oarecum asemanatoare in privinta defrisarilor. O data cu aparitia legilor de fond funciar si a valului de retrocedari care a urmat dupa 1989, patrimoniul pomicol al judetului a fost afectat. O serie de comisii locale de fond funciar au solicitat redistribuirea unor terenuri cu plantatii pomicole din patrimoniul unor foste IAS-uri, in vederea improprietaririi persoanelor fizice care isi revendicau terenurile arabile. Principiul pe care s-a mers in revendicarea pamanturi