- Istoric - nr. 61 / 27 Martie, 2004 Implinirea a 86 de ani de la Unirea Basarabiei cu Romania constituie un prilej de a evoca si cinsti lupta grea si indelungata a romanilor din aceasta provincie, cotropita de Imperiul tarist in anul 1812. Aceasta lupta va triumfa la 27 martie 1918, cand Sfatul Tarii de la Chisinau, format din deputati alesi in mod liber, prin vot universal, a hotarat Unirea Basarabiei cu Romania, eveniment care a marcat un moment crucial in istoria poporului roman. Asa dupa cum se stie, teritoriul dintre Prut si Nistru, Basarabia, aceasta parte de tara frumoasa si bogata, cu locuitori in marea lor majoritate romani, a facut intotdeauna corp comun cu Moldova. Denumirea de Basarabia a avut-o doar o fasie ingusta din partea de sud de la numele domnitorului Tarii Romanesti, Basarab I (1322 - 1352), care a luptat in aceste parti cu tatarii pe care i-a alungat peste Nistru, lasand in amintirea locuitorilor numele sau. Dar, in urma razboiului dintre rusi si turci din 1806 _ 1812, Rusia invingatoare a impus Turciei, prin Tratatul de pace de la Bucuresti din 28 mai 1812, cedarea Moldovei dintre Prut si Nistru. Pentru a masca in fata Europei acest rapt, guvernul tarist a extins denumirea de Basarabia la intreg teritoriul cotropit, lasand impresia ca ar fi vorba doar de anexarea partii meridionale a acestei provincii. La inceput, in fruntea Basarabiei a fost numit, in calitate de guvernator un boier moldovean, in persoana lui Scarlat Strurdza, care a fost ajutat de un sfat, alcatuit aproape exclusiv din boieri localnici. Printr-un sir de ucaze imperiale se asigura provinciei caracterul ei national prin pastrarea limbii, a legilor si a obiceiurilor pamantului in toate ramurile administrative. Dar, dupa moartea tarului Alexandru I (1825), situatia s-a inrautatit din ce in ce mai mult, astfel ca din 1847 predarea limbii romane in scoli a fost interzisa. Bas