Cu aproape sase luni inaintea alegerilor prezidentiale din noiembrie, harta electorala americana ramane la fel de divizata precum in urma cu patru ani. Si in 2004 lupta se pare ca va fi decisa de rezultatul alegerilor in cateva state-cheie, asupra carora se indreapta inca de pe acum atentia celor doi candidati prezidentiali, George W. Bush si John Kerry. Lista acestor state decisive include Ohio, Pennsylvania si Florida, care in urma cu patru ani oferisera spectacolul unei lupte acerbe, decisa in final doar de cateva sute sau mii de voturi ale unor segmente precise de alegatori. Nu intamplator, presedintele Bush a vizitat deja in cateva randuri Ohio si Florida, state pe care este esential sa le castige din nou anul acesta, pentru a-si pastra intacte sansele de a fi reales. La randul sau, candidatul democrat, senatorul Kerry, spera ca recesiunea economica ce a afectat in principal state puternic industrializate precum Missouri, Pennsylvania sau Ohio sa-i determine pe alegatori sa voteze pentru el in noiembrie. Dupa cum tot senatorul John Kerry spera ca sa poata atrage o buna parte din voturile alegatorilor independenti, care la precedentele alegeri votasera cu R. Nader sau se abtinusera de la vot.

Prin urmare, se poate spune ca America ramane si astazi o tara in care nu exista o majoritate electorala clar conturata. Acest lucru poate surprinde pe cei care se asteptau ca razboiul impotriva terorismului declansat de administratia Bush ca raspuns la tragedia din 11 septembrie 2001 sa fi creat pe termen scurt un puternic consens si un sprijin puternic pentru ocupantii de astazi ai Casei Albe. Cum se explica faptul ca o tragedie nationala de proportiile celei de acum trei ani nu a reusit sa modifice in profunzime peisajul electoral al Americii? Se pot schita, cu siguranta, mai multe raspunsuri la aceasta intrebare. In cele ce urmeaza, ma voi concentra insa asupra