In anii din urma, televiziunea a ajuns sa reprezinte unul dintre cele mai influente canale de raspindire a informatiei. In acelasi timp, datorita extraordinarei sale capacitati de penetrare in, practic, fiecare cotlon si ungher al societatii, a devenit un factor fundamental de formare a discursului intr-un spectru larg de domenii. Afirmatiile acestea par simple truisme, e adevarat, dar nu trebuie uitata importanta pe care romanii o acorda in ultima vreme programelor TV, in parte din pricina conditiilor economice („nu avem bani de alta distractie...“), in parte in pofida lor si ca un soi de recuperare dupa indelungata perioada comunista, cind oferta TV era sublima, dar...
Domeniul care ma intereseaza in mod special in momentul de fata este dis
cursul/vocea societatii civile si felul cum acesta este influentat (intentionat sau nu, constient sau nu – asta e o cu totul alta chestiune) de programele de stiri si de talk show-urile celor mai importante canale TV din Romania, fie ele de stat sau private. Prezumtia (convingerea, de fapt) de la care pornesc e ca televiziunea reprezinta intr-adevar un instrument foarte puternic si eficace de manipulare a limbajului si a discursului, pe nesimtite de cele mai multe ori, si ca, in „plaja“ programelor romanesti, exista nenumarate exemple de cazuri in care televiziunea actioneaza ca un factor negativ care submineaza libertatea de expresie, in loc sa o incurajeze (si aceste cazuri apar, foarte adesea, sub forma unor declaratii sau evenimente inocente si inofensive – cel putin in aparenta). Dupa un scurt excurs teoretic si mnemonic, voi incerca sa analizez, fara pretentii de exhaustivitate, cazul prezentatorului/moderatorului unei emisiuni care a facut si va face cariera si in continuare, si anume Marius Tuca Show de pe Antena 1.
Cind, in 1975, filozoful si ginditorul francez Michel Foucault publica Su
