- Cultural - nr. 67 / 6 Aprilie, 2004 Femeia este o religie" spunea Jules Michelet. Dar cand femeia, prin rugaciunea adevarata se uneste cu Dumnezeu, ii uneste pe toti ceilalti si devine un inel de legatura intre Dumnezeu si creatie, apoi este rugaciune, este ofranda. Femeia este spicul strivit in care sunt ascunsi stramosii, este cheia naturii cu care se deschid intelesurile lumii, este piatra rostogolita pe drum si oprita la poalele rastignirii, si oprita la poalele muntelui. Tu, omule, asteapta si cauta femeia in orice loc. Cand nu vine, sa stii ca ea este biruinta, ea este lupta, ea este lacrima care o rosteste pentru tine, pana dincolo de moarte. Daca s-a oprit langa cruce, este pentru ca sa devina ea insasi cruce. Daca s-a oprit langa munte, este pentru ca sa devina ea insasi urcus, coloana si jertfa. Nu vreau sa inteleg de ce nu se poate la Muntele Athos, ar insemna sa ma condamn sa nu pot intelege niciodata. Ceea ce pot intelege este multumirea pe care ne-a facut-o domnul Nicolae Baciut aducand Muntele Athos aici si pentru noi, femeile, care… nici macar n-am indrazni. Va multumim! Odata reintors de ACOLO, ati adus atata pace si liniste celor pe care i-ati intalnit. Cuvintele pe care le-ati rostit legate de Muntele Athos ating sfinte stele. Ati devenit omul care are dreptul sa spuna tot, complet, adevarat si durabil, al carui cuvant cade de undeva de sus, depasind marginile lumii, purtand intotdeauna cu el indemnul, precum cei haraziti de Dumnezeu, de a ne ruga, de a ne apleca genunchiul inimii, sufletului si trupului, de a cunoaste ca suntem mai mult decat noi insine. Cu fiecare cuvant rostit, care este o experienta si o stare, ne-ati purtat pe cararile muntelui gustand din fructele cactusilor, ne-ati inaltat prin mirosul de tamaie ce nu lasa sufletele sa vestejeasca, ne-ati coborat cu smerenie in morminte si pesteri care dau echilibru si triumf asup