- Editorial - nr. 67 / 6 Aprilie, 2004 In ultima vreme, presei si societatii romanesti le-au fost oferite suficiente si ciudate subiecte pentru telenovele politice. Printre ele se situeaza tratarile premeditat diferentiate, din motive stiute, situate in spatele unor cortine ascunzand scenarii usor de dedus, privindu-l pe criminalul de razboi - Wass Albert. Intr-un interviu intitulat: "Nu sicanati copiii!", acordat unui ziar muresean de limba maghiara, in legatura cu lectura-maraton din operele lui Wass Albert, pentru stabilirea, chipurile, unui record pentru "Guiness Book", senatorul si avocatul udemerist György Frunda, care "si-a ridicat vocea, in Senat, impotriva sicanelor si intimidarilor fata de organizatori", amenintati cu procedura penala pentru popularizarea creatiei unui criminal de razboi, tine sa iasa, din nou, la rampa. Acum, cand _ dupa cum zicea domnul Frunda - "atacurile s-au inmultit, din nou, impotriva lui Wass Albert", tocmai cand sustinea el - "copiii maghiari din Bazinul Carpatic au incercat sa stabileasca un record Guiness", aduce cateva precizari, bineinteles in stilul lui invaluitor avocatesc. In privinta "personalitatii" lui Wass Albert, condamnat la moarte, impreuna cu tatal lui, in contumacie, in anul 1946, de catre Tribunalul Poporului din Cluj, considerat de avocatul si senatorul Frunda "scriitorul cel mai citit al Ardealului si al maghiarimii" (n.n. - sustinere oricand amendabila cu suficiente argumente!), cica scrierile lui s-ar caracteriza "printr-un nationalism sanatos (...), patruns de toleranta ardeleana". Asa ca, trebuie facuta o deosebire "intre calitatea juridica si cea de scriitor." Domnul Frunda gaseste chiar o chichita avocateasca, pentru a o folosi, ca o bresa, in logica precara a cazului amintit: "La proces nu au fost citati, nici Wass Albert, nici tatal sau. Atunci, ei erau in Germania, apoi s-au stabilit in SUA." Dupa cum