Despre limitele sondajelor de opinie se vorbeste din ce in ce mai staruitor in ultima vreme, mai cu seama de cind un important director de institut de sondare a devenit seful cancelariei prim-ministrului. De obicei, asemenea sondaje nu sint in masura sa constituie o garantie pentru obiectivitatea prelucrarii datelor, ca si a prezentarii lor, asa cum nici datoriile imense la bugetul statului, acumulate de principalele televiziuni care le comanda, nu au avut repercusiuni. Un nou sondaj – si vor fi din ce in ce mai numeroase – realizat de CURS si dat publicitatii saptamina trecuta schiteaza un posibil tablou, in limitele amintite anterior, a ceea ce ar putea fi cursa prezidentiala de la sfirsitul lui noiembrie.

Clasamentul personalitatilor politice celor mai bine cotate din punct de vedere al popularitatii de care se bucura in rindul opiniei publice ii plaseaza pe primele locuri, in ordine, pe Adrian Nastase, cu 41%, Theodor Stolojan, cu 30%, Corneliu Vadim Tudor, cu 14%, Lia Roberts, cu 6%, si Gyorgy Frunda, cu 4%.

Trebuie remarcat de la bun inceput ca, desi se afla in fruntea sondajului – chiar daca nu la o diferenta zdrobitoare –, Adrian Nastase nici nu si-a anuntat inca, oficial, candidatura la functia suprema. Mai mult decit atit, istoria „prezidentiabilitatii“ sefului PSD indica numeroase suisuri si coborisuri – constiente sau nu – care l-au pus, e drept, nu intr-un mod convingator, in concurenta cu diverse alte personalitati din interiorul PSD.

Cel mai clar exemplu in acest sens il reprezinta speculatiile lansate in primavara lui 2002 privind un conflict intre liderul partidului de guvernamint si Mircea Geoana, cotat, la vremea respectiva – à propos de sondaje... –, cu un procent de popularitate egal cu al sefului sau pe linie de partid si de stat. (Trebuie amintit, macar de dragul istoriei politice recente, urzite din asemenea