In aceasta revista a aparut un articol privind datele statistice publicate de mine in Contributii la Istoria Romaniei. Problema Evreiasca 1933-1944, Editura Hasefer, 2001, 2003, 4 vol. (in continuare: Contributii). Am fost acuzat, printre altele, de „manipulare a cifrelor“, folosirea de „mijloace care incalca etica si deontologia“, „incercare deliberata de mistificare“ etc. (Nota redacteiei: v.???? de Andrei Siperco, in Observator cultural Nr. ???.) Ma vad nevoit sa raspund, cu nedumerirea cercetatorului care nu este obisnuit sa intilneasca intr-o disputa academica astfel de termeni.
In calcularea numarului de victime, al deportatilor si al supravietuitorilor m-am folosit de documente pe care nu le-am cunoscut cind am inceput sa lucrez la acest proiect, in 1984. Aceste documente, care contin date statistice nefalsificate, le-am gasit in „Arhiva speciala“ (Ossobi) de la Moscova, in Arhivele judetene de la Odesa si Nikolaev si in Arhiva de la Chisinau. Am facut cinci vizite de documentare in aceste arhive intre 1992-1997 si am lucrat acolo timp de peste sase luni. Am gasit alte documente relevante in arhiva Muzeului Memorial al Holocaustului de la Washington; altele mi-au fost puse la dispozitie de catre dr. Radu Ioanid.
Pina atunci am avut la dispozitie cele 12 volume de documente publicate de mine in 1986 (10 de documente, doua de rezumate in engleza a documentelor): Jean Ancel, Documents Concerning the Fate of Romanian Jewry During the Holocaust, Jerusalem, 1986 (in continuare: Documents), colectiile de documente de la Yad Vashem: Romanian Collection, Arhiva Filderman, colectia de documente privind Romania pregatite de Procuratura israeliana in vederea procesului Eichmann, Arhiva Ministerului de Externe german fotocopiata de autoritatile americane inainte de inapoierea lor Republicii Federale Germane (microfilme) si, mai ales, Colectia Ki
