Doinaş şi Caraion

În OBSERVATOR CULTURAL din 16-22 martie, d-na Mariana Sipoş revine într-un uriaş articol la cazul Caraion. Cum autoarea a studiat, după propria mărturie, nenumărate dosare la CNSAS, ea este, desigur, în măsură să ştie cel mai bine de ce s-a făcut vinovat poetul. Nimic din ceea ce ne comunică în această ocazie dna Sipoş nu vine din păcate să spele memoria lui Caraion de acuzaţiile de turnătorie. Dna Sipoş pune în context (şi ce context!) actele poetului, înfăţişînd toată oroarea anchetelor şi a lungii detenţiuni. Dar faptul că poetul a cedat şi a turnat nu e în nici un fel contrazis. În schimb, dna Sipoş se răfuieşte cu aceia care au publicat documente incriminatoare. România literară se numără printre revistele care au găzduit un astfel de dosar. Dacă dna Sipoş e în drept să ne ceară să fim corecţi în informaţiile şi comentariile noastre (şi noi credem că am fost, iar cînd am comis inexactităţi, le-am recunoscut), d-sa n-are absolut nici un motiv să ne oprească de la a publica informaţiile pe care le deţinem. Pe de altă parte, dna Sipoş e nedumerită că, în cazul Doinaş, de exemplu, s-a încercat apărarea poetului de acuzaţiile aduse, ceea ce, spune d-sa, nu s-a întîmplat în cazul Caraion. Dna Sipoş, în compasiunea d-sale pentru Caraion, n-a citit bine comentariile. Întîlnirea României literare a fost în definitiv prilejul în care au devenit cu adevărat publice învinuirile aduse lui Doinaş. A confunda uluirea şi regretul nostru că aşa ceva a fost cu putinţă cu încercarea de a ascunde faptele ori de a le justifica denotă din partea dnei Sipoş o înţelegere cît se poate de greşită a lucrurilor. Nici despre Doinaş, nici despre Caraion, n-am scris cu inimă uşoară. Un om de ştiinţă, cum se pretinde dna Sipoş, ar trebui să observe aceste lucruri şi să se transforme din avocatul unora în procurorul altora. * Tot acolo, dl C. Ro