Buna seara, d-le Constantinescu, presedinte al Actiunii Populare si presedinte al Romaniei in perioada 1996-2000. Bine ati venit! Va asteptam de ceva vreme. In septembrie 2000, la New York, intr-o intalnire a diasporei cu presa, spuneati: "Va cer un singur lucru: sa ma uitati!". Ati mai cere acelasi lucru si acum, la revenirea pe scena politica in postura de presedinte de partid? Va mai aduceti aminte de acea intalnire?
Sigur ca da. Era un semn al dezamagirii pe care am avut-o fata de fostii mei sustinatori.
Ati mai spune acelasi lucru acum?
Celor carora le-am mai spus, da.
Ce va suparase atat de tare la vremea aceea?
Faptul ca nici nu au incercat sa afle ce s-a realizat in timpul administratiei mele. Si ca au preluat intr-un mod absolut necritic tot ce li s-a spus despre administratia mea. Practic, s-au lasat introdusi in zona de manipulare a propagandei PSD-PRM, care, de fapt, reprezinta vechea propaganda securisto-comunista.
Intr-o emisiune 100%, d-na Ana Blandiana, fosta dvs. partenera, am putea spune, in Alianta Civica si una dintre sustinatoarele dvs. in perioada de la inceputul anilor '90, amintea ca in decembrie 1996, imediat dupa castigarea alegerilor, intr-o vizita facuta la Timisoara, ati declarat ca Punctul 8 al celebrei Proclamatii de la Timisoara nu mai era de actualitate. D-na Blandiana spune ca - citez din memorie in acest moment - a inteles ca sperantele pe care si le pusese foarte mult in dvs. incepeau sa aiba un contur neclar.
Ramanem pe aceasta linie. Si d-na Blandiana trebuie sa ma uite, pentru ca face parte din aceeasi categorie. E adevarat ca am fost colegi, ea a fost presedinta Aliantei Civice cand eu eram vicepresedinte, alesi de Congres.
Spuneti ca d-na Blandiana e "pe aceeasi linie", adica a fost intoxicata sau manipulata?
In orice caz, poate sa ma uite.
Detaliati ce vreti sa