În martie 1990, toată lumea îşi aminteşte, oraşul Tîrgu-Mureş ajunsese în pragul războiului civil. La originea acelei confruntări între cetăţenii de etnie maghiară şi cei de origine română ai oraşului au stat şi o serie de malentendu-uri ivite ca urmare a traducerii defectuoase în limba română a unor termeni din comunicatele oficiale ale UDMR. Ceea ce la vremea respectivă părea o glumă de un gust îndoielnic (ajunsese o regulă ca fiecare comunicat lansat de UDMR să inflameze presa, clasa politică şi opinia publică româneşti, după care liderii Uniunii apăreau în mass-media şi clamau cu inocenţă că ideile le fuseseră răstălmăcite din cauza traducerii defectuoase), devine astăzi un lucru pe deplin explicabil. Termeni aparent sinonimi în limbi diferite din vocabularul politic pot indica realităţi contrare de la ţară la ţară, în funcţie de condiţiile concrete care au marcat evoluţia fiecărei societăţi. Există chiar o disciplină ştiinţifică, istoria conceptelor, menită să risipească posibilele neînţelegeri prin punerea în evidenţă a sensurilor dobîndite de diverse concepte, ca urmare a trecerii lor prin mai multe perioade istorice.
Neam, popor sau naţiune?, de Victor Neumann, este o carte de maximă actualitate în Europa începutului de mileniu III. Unificarea europeană, proces aflat în plină derulare, presupune o reconfigurare politico-administrativă la nivelul continentului, scop imposibil de realizat în condiţiile utilizării improprii (inconsecvenţă semantică) a unor termeni-cheie în definirea identităţii unor comunităţi umane: neam, popor, naţiune. Din acest punct de vedere, crede istoricul timişorean, o confuzie frecventă care se face la nivelul intelighenţiei este aceea a echivalării cuvîntului francez Peuple, cu germanul Volk, slavul Narod şi românescul Popor. Istoria cuvîntului Peuple începe, consideră autorul pe urmele lui Jules Michelet, în zilele