- Social - nr. 75 / 17 Aprilie, 2004 A doua saptamana dupa Pasti este o saptamana a mortilor. In prima zi a ei, este celebrat Pastele Blajinilor. Asemeni Craciunului Mic (1 ianuarie), Pastele Mic se centreaza pe o divinitate inrudita cu eroul principal al mitologiei (Pastele Mic, numit si Matcalaul, este fratele mai mic al Pastelui). Zi de meditatie inchinata mortilor si sarbatoririi lor, Pastele Blajinilor este si un prilej de bucurie, un simbol al vietii, prin practicile premaritare de infratire si insuratire. In mod traditional se crede ca, de Pastele Blajinilor, sufletele mortilor sunt libere, de aceea, se prepara multe si alese bucate, se impart la vecini cu credinta ca mortii sunt liberi si pot gusta din mancarurile preparate. Blajinii au fost oameni buni care, in dragostea lor fata de Iisus, au mai postit o saptamana peste cele sapte ale Postului Mare. Numai o singura data pe an se intalnesc cu femeile lor, cu care petrec cateva zile, apoi se despart. Cojile de oua aruncate in apa la Pasti, prin intermediul Apei Sambetei, ajung la Blajini si se transforma in oua. De Pastile Blajinilor se inrosesc oua. Din fiecare ou pot manca 12 Blajini. Cine vrea sa serbeze aceasta zi merge la camp, mananca pasca, oua rosii si bea vin pe iarba verde. Firimiturile care cad pe jos, precum si rachiul si vinul varsat nu sunt pierdute, ci se constituie in hrana celor morti de moarte naprasnica In aceasta zi, tinerii se infratesc (baietii) si se insuratesc (fetele). La acest ceremonial, se pregateste o turta din faina de grau curat. Pe turta se pune o lingura de sare. Toti cei prezenti se inchina si spun: "Doamne, ajuta, Maica Marie,/ De bine si de noroc sa ne fie!". Cel care realizeaza ceremonialul ia sarea de pe turta si, in acel loc, taie coaja in forma unei cruci, pe care o picura cu vin rosu. Taie locul cruciulitei cu un ban de argint in atatea bucati cate persoane sunt pre