Munci si Zile. Pe la inceputul secolului trecut, pe cand Canada isi sincroniza institutiile cu cele din Europa, a luat fiinta muzeul "Soil Science Monolith Collection" de pe langa Universitatea din Alberta, in ale carui colectii au fost inventariate mostre de sol fertil de pe intreg mapamondul. Cum...
Munci si Zile
Pe la inceputul secolului trecut, pe cand Canada isi sincroniza institutiile cu cele din Europa, a luat fiinta muzeul "Soil Science Monolith Collection" de pe langa Universitatea din Alberta, in ale carui colectii au fost inventariate mostre de sol fertil de pe intreg mapamondul. Cum era si firesc, a venit si la Bucuresti solicitarea de a trimite un metru cub de pamant din cel mai bun pentru agricultura, pentru a fi expus intr-una din salile dedicate rasaritului european. Responsabilii agricoli romani s-au executat de indata, impachetand cateva lopeti bune de cernoziom din Baragan si trimitandu-l cu primul vapor. Cand credeau ca totul s-a rezolvat, iata ca primesc o noua telegrama de la canadieni, oarecum ofensata si ultimativa: "Domnilor, pentru numele lui Dumnezeu, am spus sol, nu balegar! (we said soil, not manure)". Naivi pionieri ai Preriei, de unde sa stie ei ca exista o tara in care solul este atat de bogat, incat il poti usor confunda cu ingrasamantul natural cel mai banal? Asa a intrat Romania in constiinta pedologilor de peste Ocean, asa a devenit ea Granarul Europei intre razboaie.
La aceasta intamplare ma gandeam zilele trecute, pe cand traversam cu masina Campia Banatului, cumparata in proportie de 80% de straini, in special de italieni, si lasata parloaga, in asteptarea tranzactiilor speculative din momentul aderarii Romaniei la Ue. Tristetea satelor banatene, saracite de o politica mioapa a noninterventiei statale si de lipsa de consultanta rurala, este greu de indurat. In loc sa umble prin sate si sa-i informeze
