Nunta in faneata. Se apropia miezul noptii si trebuia sa continui tratamentul unui pacient care locuia in afara localitatii. Ca sa ajung la locuinta batranului, am scurtat drumul, trecand printr-o faneata. Era o noapte de vis, cu luna plina, iar greierii cantau in delir. Deodata, intr-o mica valcica...
Nunta in faneata
Se apropia miezul noptii si trebuia sa continui tratamentul unui pacient care locuia in afara localitatii. Ca sa ajung la locuinta batranului, am scurtat drumul, trecand printr-o faneata. Era o noapte de vis, cu luna plina, iar greierii cantau in delir. Deodata, intr-o mica valcica pe langa care am trecut, am auzit niste sunete care se asemanau cu un fel de chiot. Curios, mi-am indreptat privirea in toate partile, dar nu se vedea nici o vietate. Am aprins lanterna si am inceput sa caut prin fan, in directia de unde veneau sunetele acelea bizare. Nu mica mi-a fost mirarea cand am descoperit, intr-o raritura, nu mai putin de sapte arici. Toti isi dadusera pe spate platosele tepoase, si cu boturile ridicate in sus, tipureau ca osenii. Unul, sau mai degraba "una", o aricioaica, statea nemiscata in mijloc si nu scotea nici un sunet. Ceilalti sase facusera un cerc imprejurul ei, si cand chioteau se ridicau pe cele patru labute, ca sa ii atraga, probabil, atentia.
Nu s-au sinchisit de lumina lanternei si nu s-au deranjat. I-am privit cu uimire. Asemenea imprejurare nu mi s-a mai intamplat sa intalnesc. La un moment dat, unul dintre curtezani s-a apropiat de aricioaica, lipindu-si botul de-al ei, ca intr-un veritabil sarut. N-am crezut ca niste biete animale sunt capabile de atata afectiune. Alesul si-a continuat sarutarile, in vreme ce logodnica se lasa mangaiata si dezmierdata cu vadita placere, clipind lenes din ochisorii ei ca doua margele. In acel moment, aricii de pe margine au incetat sa mai chiuie, intelegand ca sunt de pris
