- Social - nr. 82 / 28 Aprilie, 2004 Potrivit Lustrei militare din anul 1635, in Sangeorgiu de Padure erau 2 nobili: Rédely János si sotia lui Kornis Ferencz. Mai existau primipili vechi in persoana lui Nagy János care avea doi fii, István de 15 ani si György de 13 ani si aveau un cal. Lustra mai mentioneaza un numar de 3 pedestri recuperati si 4 primipili noi. Conscriptia urbariala din anul 1685 pastrata intr-o copie din anul 1785 ofera o alta imagine a stratificarii sociale de pe domeniul nobilului Ioan Rhédely de Kis Rhéde. Pe acest domeniu erau un numar de 22 iobagi, 3 vaduve de iobagi, iar un numar de 4 iobagi sunt mentionati ca au fugit in alte parti, nestiindu-se despre ei unde se afla. Mai sunt mentionate 5 sesii parasite pe care le lucrau iobagii. Desi atestata documentar in anul 1333, se poate afirma ca primele urme privind romanitatea asezarii sunt puse in lumina de cetatea romana care era situata in partea de sud-est a localitatii, pe varful de deal numit "Varful Cetatii", in ungureste "Várhegy" de unde se putea supraveghea intreg tinutul. Sub poalele acestui deal-cetate se prelungea drumul roman ce lega castrul din Sangeorgiu de Padure cu castrele de pe Tarnava Mare-Trei Scaune-Rasnov. Argumente in sprijinul afirmatiei de mai sus rezida in vestigiile si resturile de ceramica aflate din abundenta in dealul ,,Varful Cetatii", care prin sapaturile arheologice ar scoate la suprafata alte elemente de factura romana. Cu ocazia sapaturilor arheologice efectuate de Székely Zoltán in anii 1958-1959 cu scopul de a identifica provenienta unor obiecte gasite mai inainte, cu totul accidental, s-a constatat ca doua depozite din bronz se gasesc pe panta lui Cseh, ultimul gasit deja in anul 1928 si care consta din doua cazane din bronz. Au mai fost identificate fragmente de vase de lut din cultura Hallstatiana, resturile unui bordei circular cu fragmente de chirp