interviu cu Jean-Jacques WUNENBURGER Domnule profesor, cum sînt contactele pe care le-aţi avut pînă acum în România, în calitate de decan al Facultăţii de Filozofie a Universităţii Lyon 3 şi ca director al Centrului de Cercetare a imaginarului şi raţionalităţii "Gaston Bachelard" din Dijon? De cîţiva ani, în România au fost create noi instituţii: Centrul de Excelenţă în Studiul Imaginii de la Bucureşti, Centrul "Mircea Eliade" de la Craiova, Centrul de cercetare a imaginarului de la Cluj. Activitatea acestor centre se adaugă unor tradiţii existente şi în alte universităţi din Est. Putem vorbi de o intensificare, de o accelerare a cercetărilor pluridisciplinare despre imagine. Un prim bilanţ îmi arată că există ambiţii foarte mari şi rezultate promiţătoare. Din anumite puncte de vedere, România are astăzi un nivel de activitate superior multor centre de cercetare din Vest. Reţeaua francofonă şi-a încetinit însă puţin activităţile din motive de reorganizare. Vă aflaţi în România şi la invitaţia Centrului de Excelenţă în Studiul Imaginii, sub egida căruia a apărut cartea dumneavoastră, Filozofia imaginilor, publicată de Editura Polirom în colecţia "Studii asupra imaginii" coordonată de profesorul Sorin Alexandrescu. De ce este atît de important să regîndim statutul imaginii în societatea contemporană? Am dorit, publicînd această carte, să pun la dispoziţia cercetătorilor un ansamblu de referinţe tradiţionale din filozofie, care ne-ar permite să lămurim problema imaginilor într-o lume în care acestea există mai ales pe suport electronic. Mă gîndesc că această nouă tehnică nu ar trebui să ne împiedice, dimpotrivă, ar trebui să ne determine să punem noi întrebări cu privire la natura imaginii. Este destul de dificil să descrii acest statut. Asta pentru că, de fapt, el este inclasabil. Imaginea, prin natura sa, nu este realitatea în sine. Ea depinde însă de un refere