Vestea că Mutu răsfoieşte şi altceva decît bancnote şi fotomodele a zguduit întreaga naţiune. Întîi s-a aflat că l-a citit pe Eminescu pe care, deşi îl confunda uşor cu Nichita Stănescu, l-a readus astfel pentru vreo două săptămîni în atenţia tuturor vorbitorilor de limbă română, de la elevii mîncători de seminţe pe la colţurile şcolii pînă la pensionarii jucători de table pe băncuţele din faţa blocurilor. Nici n-a visat Eminescu să-i apară numele în Libertatea şi, uite, datorită lui Mutu s-a întîmplat minunea. După Eminescu a urmat Dostoievski. Mutu îl citea pe Dostoievski şi, în timp ce Mutu îl citea pe Dostoievski, România se perpelea de admiraţie. Între timp, Giuvaerul s-a lăsat, probabil, de citit, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să folosim această fericită întîmplare din istoria noastră contemporană ca prilej de adîncă meditaţie. Statisticile Asociaţiei Editorilor din România arată că "45% din populaţia urbană cu vîrsta între 18-40 ani nu cumpără cărţi" şi că "peste 60% din elevi nu citesc nici o carte în afara manualelor şcolare", "principala activitate de petrecere a timpului liber fiind privitul la TV". Păi, în condiţiile în care generaţiile june nu citesc şi chiar îi amendează pe cei care păcătuiesc prin această ruşinoasă ocupaţiune, nu e cumva cazul să profităm de rătăcirea lui Mutu? Nu cumva ar trebui folosiţi idolii adolescenţilor de azi în scopul de a inocula în mod parşiv "targetului" obiceiuri "naşpa şi plicticoase" ca lectura, mersul la teatru, muzee, concerte? Dacă ar geme mass-media de spoturi cu Mutu, Badea, Oreste, Chivu, Marin,

Rădulescu surprinşi în plin, pardon de expresie, act al lecturii, nu cumva ar pune şi liceenii noştri mîna pe cîte un Dostoievski mai subţire? Dacă Becali s-ar răsti nervos de la televizor "puneţi, bă, mîna pe-o carte că vă ia mama dracu'!", nu s-ar umfla muşchii pe puberii microbişti? Dar dacă Andreea Mar