- despre Salonul de carte de la Paris - Al 24-lea Salon de carte de la Paris şi-a deschis porţile anul acesta la sfîrşitul lunii martie, în prezenţa preşedintelui Chirac şi a avut drept invitat de onoare China. 38 de scriitori de limbă chineză (din China, Taiwan, Hong-Kong etc.) au fost prezenţi cu această ocazie pentru a ilustra diversitatea unei culturi care trăieşte nu numai prin tradiţia, ci şi prin actualitatea sa. Fără îndoială, această întîlnire cu autorii chinezi constituie, în Franţa, evenimentul major al manifestărilor dedicate anului Chinei şi, potrivit declaraţiei lui Serge Eyrolles, organizatorul Salonul de carte, cea mai importantă expunere a culturii chineze în Europa. Prezenţa literaturii chineze a depăşit spaţiul tîrgului, devenind o adevărată emblemă a lumii editoriale: lanţul de librării Gibert Joseph a împrumutat această tematică, rezervîndu-şi ample standuri pentru a plasa la loc de cinste cele peste 2.000 de titluri de limbă chineză şi de traduceri în limba franceză (Philippe Picquier e unul dintre cei mai sistematici editori de texte orientale). Dincolo de această prezenţă, Salonul de carte a prilejuit reunirea a 1.200 de edituri (dintre care 300 străine), reprezentînd 25 de ţări şi 22 de regiuni franceze. Întîlnirea pariziană de anul acesta a debutat - ca de obicei! - sub semnul unor pronosticuri anxioase: organizatorii francezi, ca şi organizatorii altor tîrguri de carte importante din Europa, care au nu numai un scop profesional (precum Salonul de la Londra, de pildă), ci şi unul comercial, se temeau de o mai mică afluenţă în raport cu anii anteriori, în care se înregistrase o medie a intrărilor de 20.0000 de vizitatori. De data aceasta, interesul mai scăzut pentru carte al cititorilor s-ar fi putut datora, pe de-o parte, problemelor de securitate antiteroristă (probleme acute după atacurile din Spania, urmate de o recrudescenţă a ame