Virsta de 50 de ani reprezinta un prag important al existentei: este momentul sigur al maturitatii implinite – parcurs de unii cu greu, constienti de propria menire, de altii cu nepasare si voiosie, iar de cei mai multi cu inconstienta –, de la care incepe coborisul. Pentru unii, acest coboris este mai lung, poate egal ca timp urcusului; pentru altii, se poate transforma intr-o cadere scurta si dureroasa, pe povirnisul accidentat. Pentru toti, insa, este important ca au reusit sa ajunga in virf, fie si pentru o clipa. De acolo isi pot contempla urcusul si se pot pregati pentru urmatoarea etapa. Iar pictorul Virgiliu Parghel se poate mindri cu drumul pe care l-a parcurs pina acum. Artistul s-a nascut pe 2 mai 1954, la Iasi.

Pasiunea pentru arta i-o insufla mama sa, care, in timpul liber, picta cu mult har si daruire. Datorita ei, Virgil cunoaste, la 6 ani, atelierul de pictura al Scolii Populare de Arta, frecventata de mama sa. Un an mai tirziu merge pentru prima data la mare si are prilejul sa viziteze Muzeul de Arta din Constanta. Aceste prime contacte cu plastica aveau sa-l marcheze pentru tot restul vietii si sa-i decida cariera, dupa cum marturiseste intr-o autobiografie intocmita in 2003, oferita prietenilor. Dovedindu-si inclinatia artistica inca din scoala generala, profesorii il sfatuiesc sa urmeze cursurile Liceului de Muzica si Arte Plastice „Octav Bancila“ din Iasi, unde este admis in 1969. Isi formeaza aici o solida cultura muzicala, teatrala si plastica. Aceasta se reflecta si in rezultatele pe care le obtine, ocupind locul I la examenul de bacalaureat sustinut in 1973. Totusi, la examenul de admitere la Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu“ din acel an si din urmatorul, nu are succesul scontat. Abia in 1975 reuseste sa fie admis, avind chiar sansa de a fi repartizat la clasa maestrului Corneliu Baba, personalitate de prim ordin a pic