Din trei membri la sectiile din comune, doi ar fi notabilitati cu simpatii pesediste La Biroul Electoral Central a avut loc, ieri, un nou conflict intre opozitie si putere, generat de ambiguitatile legislatiei privitoare la alegerile locale. De data aceasta, marul discordiei a fost modul in care sunt numiti sefii sectiilor de votare. Legea administratiei publice prevede ca birourile electorale ale sectiilor de votare sunt formate dintr-un presedinte, un loctiitor al presedintelui si intre trei si cinci membri - pentru sate si comune si intre cinci si sapte - pentru municipii si sectoarele Bucurestiului. Presedintele si loctiitorul sau trebuie sa fie juristi, dar nu obligatoriu. In cazul in care nu exista suficiente persoane cu pregatire juridica, atunci presedintii sectiilor de votare vor fi numiti de primari dintre notabilitatile localitatii respective, care nu trebuie sa fie insa membre ale vreunui partid. BEC a primit, ieri, o sesizare din teritoriu, in care un birou electoral judetean cerea sa se spuna clar cand trebuie numiti trei membri ai sectiei de votare, cand cinci si cine ia aceasta decizie. PSD a incercat, prin intermediul reprezentantilor sai si al secretarului de stat in Ministerul Administratiei, Ionel Flesariu, sa mearga pe numarul minim de membri, adica pe trei. Decizia l-a nemultumit pe reprezentantul PNL in BEC, Dan Motreanu. "In majoritatea judetelor nu au fost suficienti juristi care sa doreasca sa fie presedinti de sectii de votare. Ca atare, primarii au propus directori de scoli si functionari din primarie, stiindu-se ca, in mediul rural in special, acestia sunt apropiatii PSD. Astfel ca, din trei membri ai sectiei, doi sunt practic ai partidului de guvernamant", ne-a declarat Motreanu. El crede ca aceasta situatie va dezavantaja partidele din opozitie, care nu vor avea reprezentanti in sute de sectii de votare. Propunerea BEC, adoptata dupa di