Prin mijlocul Iasului se tiraste un vierme urias, murdar, puturos si lung de 10 kilometri. Un rezervor de duhori si de tintari. O zona calamitata, dispretuita de ieseni, care strimba din nas si o ocolesc pe cit posibil. Alte orase din tara, si mai ales din strainatate, si-au pus riurile pe ghidurile turistice si se mindresc cu ele. Iesenii si-au ascuns Bahluiul sub pres si incearca sa-l uite. Cind sefii orasului sint intrebati ce planuri au cu Bahluiul, scuipa ca babele in sin si spun ca nu se pune problema amenajarii lui in urmatorii 20 ani. "Costa prea mult si nu merita efortul", este mesajul pe care-l transmit edilii locali, pe intreaga linie ierarhica, de la inginer la director. Nimeni de fapt nu si-a pus problema care ar fi costurile si care ar fi beneficiile unei asemenea amenajari. In acest timp, orase precum Timisoara si-au curatat si regularizat riurile cu banii Uniunii Europene si scot bani frumosi din exploatarea lor turistica. La fel se intimpla in Cluj cu Somesul, in Oradea cu Crisul, in Arad cu Muresul, in Bacau cu Bistrita. Bahluiul: vedere dinspre cartierul Dacia Inlocuirea a 50 m de parapeti, marea investitie de la Ape Prut Riul Bahlui strabate Iasul pe o distanta de aproape 14 kilometri, taindu-l practic in doua. Cu toate acestea, riul nu exista pentru Primarie. Aceasta nu a alocat nici un leu pentru amenajarea Bahluiului. Motivul este simplu. "Administrarea luciului de apa si a albiei se face de catre Directia Ape Prut (DAP). Tot ei sint responsabili pentru eventualele lucrari de investitie si intretinere", ne-a declarat inginerul Radu Onofrei, din cardul Directiei Tehnice a Primariei. La rindul lor, sefii DAP s-au aratat mai curind preocupati sa coseasca albia riului decit sa faca lucrari reale de amenajare a acesteia. Spre exemplu, anul acesta DAP si-a propus, cu titlul de "investitii", sa refaca parapetii distrusi de pe malul apei, pe o lungime