- Istoric - nr. 89 / 7 Mai, 2004 Din Transilvania, revolutionarii moldoveni se vor indrepta spre Cernauti, unde se afla un alt grup de revolutionari condus de Mihail Kogalniceanu, care, in august 1848, va redacta programul intitulat: Dorintele partidei nationale din Moldova. In acest program se cerea, intre altele, eliberarea si improprietarirea taranilor cu despagubirea boierilor si unirea Moldovei cu Tara Romaneasca, unirea fiind considerata drept "cheia de bolta fara de care s-ar prabusi intreg edificiul national". Este de mentionat faptul ca programul moderat initial s-a datorat faptului ca revolutionarii moldoveni voiau sa evite interventia trupelor tariste, care se aflau la numai 11 km de Iasi, la est de raul Prut. Prin aceasta tactica, revolutionarii moldoveni au reusit sa evite interventia trupelor tariste, pana in iunie 1848. In Transilvania luna martie e dominata de miscari ale taranimii, nerabdatoare de a scapa de iobagie si de apasatoarele obligatii feudale. Inca in 25 martie 1848, la Targu-Mures, a avut loc o adunare populara, organizata de cancelistii maghiari, romani si sasi de la Tabla Regeasca din acest oras. In cadrul adunarii s-a discutat problema eliberarii si improprietaririi taranilor iobagi, dar si egalitatea in drepturi a tuturor popoarelor, ceea ce tinerii cancelisti, fii de nobili, nu au acceptat, sustinand ca taranii iobagi romani nu ar fi pregatiti pentru eliberare. Intre cei care au luat cuvantul s-a aflat si Papiu Ilarian, care spunea ca va semna programul cu conditia ca romanii sa fie recunoscuti ca natiune si sa aiba aceleasi drepturi cu maghiarii, sasii si secuii. La adunare a participat si Avram Iancu, care, conform relatarilor lui Kövári Lászlo, nu a luat cuvantul, dar la un moment dat a aparut la tribuna rostind sententios cuvintele "Desfiintarea robotelor, fara nici o rascumparare sau moarte". Asa cum arata Kövári, el era fiu