- Social - nr. 89 / 7 Mai, 2004 Pe robii cununati cu tarana i-au otelit _ de-a lungul veacurilor _ suferintele, Ie-au intarit credinta in Dumnezeu, in speranta de pace si dreptate. Legi noi, randuiala noua au cerut pentru plaiurile neamului lor, dar lanturile au fost mai tari decat puterile robilor-tarani… Ei n-au murit zadarnic! Pilda lor straluceste in istorie si este dusa din tata-n fiu ca o traditie nemuritoare, si-i purtata tot mai sclipitoare pana-n vesnicie. Foarte succint, voi incerca un modest dialog cu un taran anticolhoznic, octogenar, din comuna Cucerdea. Domnule Radut Muresean, cine sunteti si cum va aflati la aceasta varsta? - Sunt in pragul varstei de 80 de ani, am sotie, doua fete si doua nepoate. Imi este greu sa dau un raspuns in cateva minute. Sa incerc. Neamul Muresenilor, aici, in Cucerdea, este numeros. De cand ne stim, cu totii am tinut de coarnele plugului si am crescut animale. Dar viata mea, lunga pana la acesti ani, a fost mai mult necaz si chin, doar sanatatea si optimismul m-au tinut oblu… Dupa razboi, comunistii ne-au condamnat, pe tatal meu si pe inca doi frati pe motive politice; am fost declarati "tarani mijlocasi". Eu, chiar dupa ce am fost batut de securitatea comunista, n-am vrut sa ma inscriu in "colhoz" si, ca urmare, am facut un an de zile puscarie la minele de aur din muntii Apuseni. Sunt membru si cotizez la Asociatia Fostilor Detinuti Politici, filiala Mures, de unde primesc o pensie de 100.000 de lei, iar o alta pensie de un milion de lei lunar imi vine de la stat, pentru ca am fost carutas… Acum, de cativa ani, sunt tot mai slabit, stau mai mult pe acasa si ma odihnesc, doar mai dirijez mersul muncilor in gospodarie si in hotar. - In vara anului 1950 s-a infiintat si in Cucerdea Gospodaria Agricola Colectiva. Ce ne puteti spune despre viata de taran necolectivizat? - Rau! Rau! Rau! Alte cuvinte nu pot sa folosesc.