Moartea şi învierea unei ştiinţe: geopolitica. Geopolitica a fost, după cel de al doilea război mondial, o ştiinţă damnată. Dar nu doar geopolitica fusese compromisă, ci tot ce definea, într-un fel sau altul, Europa Centrală " ceea ce purta numele de Mitteleuropa. Cele două concepte erau strâns legate unul de celălalt. Practic, geopolitica devenea o ştiinţă coerentă în momentul în care setea de revanşă a Germaniei umilite la Versailles a articulat o ştiinţă a recuperărilor teritoriale. |n slujba lui Hitler, geopolitica a slujit, ca şi alte arte sau alte ştiinţe, o agresiune şi a determinat tabuizări postbelice. După 1946, sinuciderea lui Haushofer părea a pune punct unui timp al geopoliticii. Geopoliticienii aparţineau unui dezastru " poate erau chiar la rădăcina lui. Nu altfel s-a întâmplat cu Mitteleuropa, termen lansat în 1916 de cartea lui F. Naumann. Germania pretutindeni, sloganul agresiv al unei puteri în delir părea a fi fundamentat şi pe tezele Mitteleuropei. Şi dacă în ţările socialiste, aşezate sub umbrela Uniunii Sovietice după 1945, geopolitica, geografia politică (şi Mitteleuropa) păreau a servi "forţele demonice ale imperialismului ", (1) nici societăţile de geografie din lumea liberă nu păreau a privi cu îngăduinţă geopolitica. Uniunea Internaţională de Geografie a interzis dezbaterea sub egida sa a problemelor de geopolitică până în 1964.

Prima diferenţiere care se face de obicei este aceea dintre geopolitică şi geografie politică. Aici , credem ca şi Paul Dobrescu că e lămuritoare distincţia lui Ion Conea, (la rându-i, sprijinindu-se pe Hennig şi Kornholz):

"Să fie bine stabilit că geopolitica şi geografia politică nu e unul şi acelaşi lucru, deşi ele au o sumedenie de puncte de contact. Geografia politică se ocupă de aspectul şi ămpărţirea statelor într-un moment dat " aşadar cu o permanenţă " pe câtă vreme geopoliti