Pentru a-i face pe acestia sa nu simta diferenta, specialistii din Finante s-au caznit si au nascocit formule complicate de compensare. Ceea ce a sporit spaima sindicatelor, care au socotit si ele care ar fi efectul aplicarii taxei unice si au hotarit ca nu este convenabil pentru cei multi, dar ar fi avantajos pentru cei bogati. Chestiunea a fost transata de presedintele Ion Iliescu, care a simtit ca reforma fiscala nu s-ar bucura de popularitate. Mark Percival pune acum degetul pe rana. El explica de ce nu a avut succes initiativa timida a guvernului de a impune taxa unica si arata ca, pentru a multumi atit contribuabilul amarit, cit si buzunarul gaurit al statului, nivelul cotei fixe trebuie redus mult sub cel mai jos prag de impozitare aplicat in acest moment.
In plus, Percival sustine si ideea membrilor RTT de a taxa veniturile din strainatate cu numai 2,5%. El da drept exemplu lamuritor Italia, care si-a umplut vistieria statului aplicind asa-numita amnistie fiscala. Cheia succesului in economie, sustin membrii RTT, este ca reforma fiscala trebuie sa inceapa cu micsorarea presiunii exercitate de taxe si impozite asupra contribuabilului obisnuit. Pentru asta trebuie vointa si curaj, sustine Percival. (Lidia Moise)
Pe lumea asta nimic nu e mai sigur ca moartea si taxele, spunea, odinioara, Benjamin Franklin. Din nefericire, asta nu este intotdeauna adevarat in Romania, locul unde cei saraci si cinstiti sint in situatia de a plati prea mult, in timp ce smecherii si bogatii deseori platesc mult mai putin, daca platesc statului vreo taxa.
Bineinteles, toata lumea se plinge. Guvernul se plinge ca nu are suficienti bani pentru cheltuielile sale, Fondul Monetar International (FMI) se plinge ca guvernul nu colecteaza suficient din taxe si impozite, Uniunea Europeana e nemultumita ca guvernul ar trebuie sa colecteze un pic mai mult dintr-un lo