"Ingerii sunt printre noi si . sunt fericita ca am simtit atingerea lor". Cele de mai jos sunt scrise pentru a relata despre o suferinta pe care nu as fi crezut ca sunt in stare sa o depasesc si care s-a transformat intr-o lupta de luni de zile. Am suferit de neoplasm uterin stadiul Iv. O boala grea,...
"Ingerii sunt printre noi si
sunt fericita ca am simtit atingerea lor"
Cele de mai jos sunt scrise pentru a relata despre o suferinta pe care nu as fi crezut ca sunt in stare sa o depasesc si care s-a transformat intr-o lupta de luni de zile. Am suferit de neoplasm uterin stadiul Iv. O boala grea, un diagnostic fara sperante... Nu as fi razbit in lupta cu boala daca, atunci cand am venit in cabinetul maestrului Gabriel Dutchevici, nu as fi simtit ca suferinta imi este pe deplin inteleasa. Incepusem sedintele de radioterapie la spital, un drum zilnic care se sfarsea, invariabil, cu greata, ameteala, dureri, depresie, anemie, lipsa poftei de mancare, teama de a nu sti la ce bun si cat voi rezista. Insa dupa ele, stiam ca vad raza de soare: cat mai repede cu putinta, ma indreptam catre cabinetul unde stiam ca sedintele de reiki, procedurile de shiatsu, dar in primul rand prezenta calma, linistitoare, revigoranta si profund empatica a maestrului Dutchevici, vor alina durerea si imi vor reda zambetul. La inceput, am venit ravasita, nu mai stiam sa vorbesc, inchisa fiind in carapacea mea, incercand sa ma apar de sentimentul coplesitor al mortii. Treptat, ceva a inceput sa se miste in mine; mi-era rusine sa ies pe strada, sa nu fiu vazuta si compatimita, nu mai puteam sa zambesc (ce motive as fi avut sa rad?), sa mai glumesc, nici vorba... Ce perspective mai putea avea un trup bombardat cu 4 cure de citostatice si raze Rentgen? Nu stiam cate din celulele mele vii rezistau acestui tratament si cate din cele bolnave mureau. Trebuia sa gasesc o cale
