Băsescu e mai ceva ca un cui în pantof pentru PSD. Rău de gură şi cu replică usturătoare, s-a luptat şi cu primarii de sector, şi cu consilierii partidului de guvernământ, şi cu prefecţii, şi cu Adrian Năstase. Încercarea de a-i arăta pisica, prin redeschiderea Dosarului "Flota", l-a stîrnit şi mai tare, încît la un moment dat, în aceeaşi zi ţinea o conferinţă de presă la Primărie, alta la partid şi încă una extraordinară străngînd presa ciotcă, la fiecare, spre exasperarea celor care visau să-l înfunde. Ani în şir, Băsescu a fost omul orchestră al Opoziţiei, iar o vreme a fost Opoziţia însăşi, fără să se laude cu singurătatea lui şi niciodată plîngîndu-se că e atacat din toate părţile.

Ca să-i ia faţa, partidul de guvernămînt a schimbat trei prefecţi, cu Grecea patru. Nici unul n-a fost în stare să-i ia piuitul lui Băsescu. Matrozul chior, cum îi zic duşmanii, i-a făcut să-l ocolească de la distanţă, ca să nu mai pice pe locul doi în duelurile verbale pe care le-au încercat cu el.

Adversarii politici spun despre el că e un "gargaragiu" care n-a făcut nimic pentru Bucureşti. Dacă aşa ar sta lucrurile, Băsescu ar fi intrat demult în cădere liberă de popularitate. Iar PSD-ul nu şi-ar fi schimbat candidatul la Primărie, în ultima clipă.

Cînd am auzit că Mircea Geoană vrea să ajungă primarul Capitalei, mai întîi nu mi-a venit să cred. Ce să caute Geoană la Primărie?

O mutare absolut surprinzătoare nu e neapărat şi o mutare bună. Speculaţiile de tot felul care s-au făcut în presă şi cele pe care le produc alegătorii după intrarea lui Mircea Geoană în competiţie nu prea justifică această manevră.

Unii afirmă că Geoană a fost scos la înaintare, la Primărie, pentru a i se diminua importanţa politică. O manevră prin care Adrian Năstase încearcă să se asigure că îşi va păstra controlul asupra partidulu