Ziua "normala" de munca, o stie tot omul, este de 8 ore. Logic, un an de vechime in campul muncii poate fi socotit anul in care persoana respectiva a muncit, in medie, 8 ore zilnic (ne referim, Ziua "normala" de munca, o stie tot omul, este de 8 ore. Logic, un an de vechime in campul muncii poate fi socotit anul in care persoana respectiva a muncit, in medie, 8 ore zilnic (ne referim, desigur, la zilele lucratoare). Ce se intampla, insa, cu persoanele care muncesc cu jumatate de norma? Dar cu cele care muncesc mai mult de 8 ore pe zi, fiind normate si platind contributii ca atare? Firesc ar fi una din doua: fie se considera o zi de vechime orice zi de munca, indiferent de numarul de ore efectiv lucrate, fie se calculeaza vechimea in ani, pornind de la numarul de ore lucrate. Ultima varianta pare si cea mai corecta. Prin Codul Muncii, legiuitorul (Ministerul Muncii si, ulterior, Parlamentul) a ales, insa, o alta varianta. Astfel, ce se lucreaza sub 8 ore zilnic inseamna minus la vechime, in schimb, ce se lucreaza peste 8 ore, nu inseamna plus la vechime. Cu alte cuvinte, lucrand, de pilda 30 de ani, cate 4 ore zilnic, un cetatean va avea o vechime de 15 ani; lucrand 8 ore zilnic, va avea 30 de ani vechime; lucrand 12 ore zilnic, va avea... tot 30 de ani vechime! Am semnalat aceasta aberatie conducerii Ministerului Muncii, in urma cu circa 2 saptamani, dar nu am inregistrat nici o reactie.