Desfasurate la inceputul acestei saptamani, la Bruxelles, la nivel de ministri de externe ai UE, discutiile asupra Constitutiei europene s-au dovedit la fel de anevoioase ca intotdeauna. Desi toata Desfasurate la inceputul acestei saptamani, la Bruxelles, la nivel de ministri de externe ai UE, discutiile asupra Constitutiei europene s-au dovedit la fel de anevoioase ca intotdeauna. Desi toata lumea se astepta ca un compromis sa fie mult mai usor de incheiat, acum, dupa schimbarile de guvern din Polonia si Spania - tari care au blocat un acord la summitul din decembrie -, situatia nu pare sa se fi imbunatatit in nici un fel. Pozitiile celor 25 de membri asupra principalului subiect pe ordinea de zi - modul de adoptare a deciziilor in Uniunea largita - au ramas la fel de antagonice. Spania, al carei guvern socialist lasase sa se inteleaga ca va da dovada de mai multa flexibilitate decat cabinetul Aznar, a insistat asupra mentinerii privilegiilor din Tratatul de la Nisa, care a acordat Madridului o pondere decizionala asemanatoare cu a statelor mult mai mari, de tipul Germaniei. Incurajata de atitudinea spaniola, nici Polonia nu s-a lasat mai prejos, respingand categoric compromisul inclus in proiectul de Constitutie, potrivit caruia decizile urmau sa fie luate prin votul a 50 la suta dintre statele membre, reprezentand cel putin 60 la suta din populatia comunitara. Nici Marea Britanie nu a dat dovada de flexibilitate, insistand asupra mentinerii dreptului de veto in sase domenii-cheie: politica externa, fiscalitatea, justitia, politica sociala, securitatea sociala, definirea resurselor proprii Uniunii, autorizarea asa-numitelor "cooperari intarite". Nici in alte puncte esentiale ale Constitutiei, cum ar fi reducerea numarului de comisari europeni, nu s-a ajuns la un acord. Tarile mici ale Uniunii continua sa se opuna categoric reducerii numarului de comisari de la 27 l