Fiul contrabandistului in Academia Romana De cativa ani Academia Romana a pus in lucru un proiect monumental: Colectia "Opere fundamentale" coordonata de acad. Eugen Simion. La baza acestui proiect Fiul contrabandistului in Academia Romana
De cativa ani Academia Romana a pus in lucru un proiect monumental: Colectia "Opere fundamentale" coordonata de acad. Eugen Simion. La baza acestui proiect ambitios sta un vechi vis al literatului roman, nutrit cu ardoare de fiecare generatie literara, de la inceputuri pana in prezent, dar visul, secular, a avut mereu soarta de la temelia manastirii lui Manole: "un zid inceput si neispravit..." Istoria ("mastera"!), nestatornicia vremurilor dar si a oamenilor modelati de ele, daca nu chiar gustul pervers de a inchipui monumental si a infaptui liliputan, aici, la "Portile Orientului" unde totul e privit cu lejeritate si prea mare ingaduinta, au facut ca in cultura romana soarta zidului din balada sa functioneze ca o lege "organica" si fatala. Toate generatiile s-au plans si se plang ca, spre deosebire de marile culturi, n-am fost in stare sa ne strangem bruma de avutie spirituala in colectii reprezentative: o istorie a proiectelor esuate poate incepe cu visata si neinfaptuita "Biblioteca universala" a lui Heliade Radulescu, spre a sfarsi cu soarta editiilor critice intrerupte despre care scria recent Ion Simut in "Romania literara". Avand un precedent stralucit doar in opera editoriala de la Fundatii a marelui savant Alexandru Rosetti, ambitiosul proiect actual al Academiei vrea sa rupa zidul unei traditii nenorocite: au aparut cateva zeci de volume, in doar trei ani, incepand cu cele 5 ale operei poetului national, Mihai Eminescu si ajungand, recent, la Panait Istrati, cu cele doua masive volume (2.368 pagini!), editie ingrijita, cronologie, note si comentarii de Teodor Vargolici, traducere de Alexandru Talex si introducere
