* Romania a solicitat UE cote anuale de 500.000 de tone de zahar si 5 miliarde de litri de lapte, dar productia de anul trecut este de numai 60.000 tone de zahar si 1,2 miliarde litri de lapte * 3 milioane de oameni practica o agricultura de subzistenta Intre 2007 si 2009, Uniunea Europeana va aloca Romaniei peste 4 miliarde de euro pentru sustinerea agriculturii. Banii vor fi distribuiti pe trei directii principale: plati directe, dezvoltare rurala (ce va include si reconversia fortei de munca) si fonduri pentru interventii pe piata. Aceasta finantare se incadreaza in sistemul de sustinere a agriculturii existent in Europa. Concomitent cu acest ajutor financiar vor fi introduse in Romania si celebrele cote de productie, sistem practicat in Europa pentru culturile subventionate. Negocierile intre specialistii romani si cei europeni in privinta cotelor sunt extrem de dificile.

Principala problema: Romania a mancat mai mult din import

Conform practicilor europene, cotele se stabilesc astfel: se iau in considerare productiile din ultimii 6-7 ani, se decupeaza din aceasta perioada cinci ani consecutiv, se exclud din acestia anii cu cea mai mare si cea mai mica productie, iar pe cei trei ani ramasi se calculeaza o productie medie. Rezultatul ar trebui sa reprezinte cota repartizata tarii candidate. Pentru Romania, aplicarea acestui mecanism de calcul ar insemna un dezastru. Din 1989 pana in 2000, productia la aproape toate culturile a scazut continuu. Din 2000, declinul s-a oprit si productia a inceput sa creasca, dar cresterea a fost deosebit de timida. La zahar, de exemplu, consumul anual al Romaniei este de circa 500.000 de tone. Productia de anul trecut s-a ridicat insa abia la 60.000 de tone. Fabricile de procesare a zaharului s-au inchis ori s-au privatizat. Noii patroni prefera sa cumpere zahar brut din import, mai ieftin decat cel autohton (pe plan