Ne-am obisnuit sa privim tablourile in expozitii, muzee sau colectii private si sa le analizam in termeni mai mult sau mai putin empirici, deseori plecand din fata lor cu ideea de "imi place" sau "nu Ne-am obisnuit sa privim tablourile in expozitii, muzee sau colectii private si sa le analizam in termeni mai mult sau mai putin empirici, deseori plecand din fata lor cu ideea de "imi place" sau "nu imi place". Putini se gandesc ca tabloul poate fi analizat si in functie de alte criterii decat cele critice sau cele subiective. De curand, Universitatea Nationala de Arte Plastice (UNA) si Institutul National de Optoelectronica INOE - 2000 au prezentat un proiect, finantat din programul CERES - Alfabet Arhetipal Artistic - al carui obiectiv principal este identificarea constantelor sintactice si de semnificare a imaginii, cu scopul de a fixa elementele unui alfabet arhetipal. In acest proiect, rolul cel mai important revine calculatorului, cel cu ajutorul caruia imaginea este prelucrata, descompusa si "redusa" la anumite constante. Lectorul universitar Catalin Balescu, coordonatorul acestui proiect, a declarat ca imaginile analizate, care ajung la 2000, apartin tuturor perioadelor de creatie artistica. Analizate de catre calculator, prin Adobe Photoshop, Office Excel, Spad 4, Autocad, constantele rezultate duc la apropieri din cele mai ciudate. Astfel, o pictura de Breugel poate avea aceleasi constante ca o pictura japoneza sau ca o pictura contemporana. De asemenea, s-a constatat ca, daca in secolele trecute, picturile unui artist (sa zicem Rafael) se puteau integra acelorasi coordonate, in secolul nostru situatia este cu totul alta, lucrarile unui pictor ajungand sa se "integreze" mai multor constante. Acest program a inceput acum doi ani, iar UNA dezvolta o strategie pe termen lung pentru analiza de imagine asistata de calculator. Catalin Balescu a anuntat ca asteapta