Zonele gri din politica. Alegerile locale din 2004 par cele mai lipsite de miza politica din intreaga istorie postcomunista. Spre deosebire de marile batalii politice din 1992 si 1996, cand partidele opozitiei democratice (grupate mai ales in jurul Conventiei Democratice) spulberau Fsn-ul si urmasii...

Zonele gri din politica

Alegerile locale din 2004 par cele mai lipsite de miza politica din intreaga istorie postcomunista. Spre deosebire de marile batalii politice din 1992 si 1996, cand partidele opozitiei democratice (grupate mai ales in jurul Conventiei Democratice) spulberau Fsn-ul si urmasii sai politici, spre deosebire de marile batalii din 2000, cand Pdsr recucerea o parte din marile orase, acum situatia este confuza si ambigua. In precedentele alegeri locale, luptele duse si rezultatele obtinute au reprezentat indicatori ai rezultatelor din alegerile generale. Acum, indiferent ce rezultate vor fi in locale, exista motive pentru a afirma ca vor fi diferente semnificative intre rezultatele localelor si generalelor. Cu toate acestea, nu se mai poate spune ca batalia electorala se da intre "fortele raului" si "fortele binelui", cum se intampla acum zece ani, cand multi percepeau politica romaneasca in alb si negru. In prezent, culoarea dominanta din politica autohtona este griul.

Paradoxal, in 2004, mai mult decat oricand inainte, termenul care caracterizeaza cel mai bine politica este coruptia. In ciuda faptului ca acest fenomen este vizibil chiar si de la Bruxelles sau Washington D.C., pe alegatorii din Romania nu ii mai deranjeaza. S-au obisnuit cu coruptia si coruptii. Ii accepta. Ba chiar ii voteaza. Chiar daca ii stiu corupti, tot ii voteaza. De ce? Sunt mai multe cauze. Una dintre cele mai importante este predominanta griului sau, mai bine zis, perceptia cu privire la predominanta sa. Pentru alegatorul neatent si superficial, au