Dupa '90, Iasul a fost pentru basarabeni Occidentul: unii au facut aici cariera, ajungind persoane cunoscute in oras. Pentru basarabeni, Iasul este un fel de Occident. Majoritatea dintre cei peste o mie stabiliti in Iasi si-l revendica astfel. Asa cum tinerii ieseni viseaza sa plece in Italia, America sau Canada, basarabenii isi leaga toate planurile de succes de Iasi. Si unii chiar au reusit acest lucru, ceea ce le da incredere si celorlalti, care inca n-au venit incoace. De altfel, cei mai multi dintre basarabenii stabiliti astazi la Iasi sint dintre cei care au reusit. Mai intii au fost micii comercianti, care si-au cistigat ani la rind piinea vinzind ieftineli in bazarul din Nicolina. Apoi "spalatorii de bani", personaje dubioase denumite generic "mafia basarabeana". Pentru toti acestia, Iasul e doar un punct de tranzit. Multi dintre cei care au venit sa ramina au facut insa cariera. Sint medici, actori, cercetatori, oameni de afaceri. Unii s-au imprietenit aici, altii aproape ca-si ascund identitatea. Purtind dupa ei stigmatul de basarabean, unii dintre acestia s-au ferit sa cultive ideea de comunitate. In speranta ca poate astfel nu vor mai auzi in urma lor "Uite-l si pe rusul asta!". "A venit rusul sa ne conduca" Gheorghe Nedelciuc nu-si aminteste cu placere de perioada de inceput a sederii sale la Iasi. Ca simplu medic, apoi ca sef al Sectiei II Barbati de la Spitalul de Psihiatrie Socola, acesta s-a confruntat nu de putine ori cu cei ce-i erau subordonati. "A venit rusul sa ne conduca!", spuneau acestia boscorodind inainte de a se apuca de treaba. Ca el, multi dintre cei ajunsi in posturi bune s-au confruntat cu remarci rautacioase. Dupa ce si-a dat doctoratul in neurochirurgie la Iasi, Ioan Streltov, medic la Spitalul de Neurochirurgie din Iasi, s-a simtit uneori nedorit aici. "Sint unii care spun cu repros ca am venit sa facem concurenta neloiala celor de