In judet sint imprastiate 20 posibile bombe cu ceas. O data pe an, primavara, acestea incep sa ticaie. O sticla de benzina si un chibrit ar fi suficiente atunci pentru a sterge de pe harta Pascaniul, Deleniul sau Tiganasul. Bombele respective nu sint altceva decit depozitele de ingrasaminte ale marilor societati agricole din judet. Aici isi gaseste locul si azotatul de amoniu, cel care a cauzat catastrofa de la Mihailesti, Buzau. Intr-un raid prin aceste depozite, reporterii "Ziarului de Iasi" au trasat harta bombelor in saci. Cea mai mare cantitate, 65 de tone, se afla acum la "Piscicola" Movileni. Azotul, pe post de frigider pentru bere Pe teritoriul judetului sint imprastiate 20 de mari societati agricole, care administreaza mai mult de 1.000 ha de teren. Pentru acestea, cel mai uzual ingrasamint chimic este reprezentat de azotatul de amoniu. Nicaieri, aceasta substanta nu este supravegheata mai mult decit orice alt ingrasamint. "Manipulat corect, azotatul de amoniu nu creeaza probleme. Practic, trebuie ferit de apa sau foc si nu trebuie tinut in spatii inchise. Adica reguli de bun-simt", a spus Ioan Turicianu, directorul tehnic al "Agroind" SA Holboca. Agronomii sint mai preocupati de efectul azotatului de amoniu asupra culturilor decit de potentialul efect distructiv al acestuia. Azotatul de amoniu stimuleaza cresterea plantelor. In doze mari, efectul este contrar, distrugind plantele. Pentru Turicianu, azotatul reprezinta mai mult un subiect de gluma decit de ingrijorare. "In tinerete, puneam un sac de azotat pe marginea ogorului, il gauream, turnam apa si puneam inauntru sticlele de bere. Azotul este agent frigorific, asa ca sacul functiona ca un fel de frigider. Inainte vreme, azotatul era depozitat pur si simplu intr-o groapa captusita eventual cu caramida, ca sa nu intre in contact cu apa. Fiecare venea sa ia ingrasamint cu lopata", si-a amintit Turicianu.