Daca pentru repararea la nesfarsit a drumurilor banii pleaca din buzunarul public in doze mari, la distanta de doi-trei ani, cand vine vorba de patrimoniu ei se scurg picatura cu picatura de cateva Daca pentru repararea la nesfarsit a drumurilor banii pleaca din buzunarul public in doze mari, la distanta de doi-trei ani, cand vine vorba de patrimoniu ei se scurg picatura cu picatura de cateva decenii. Nimeni nu are habar cate monumente se afla in proces de restaurare in acest moment, in toata tara, si cate nu au fost inca binecuvantate cu aceasta atentie, rezistand Dumnezeu stie cum, parasite prin colturi de tara sau ingrijite numai de localnici. Ministerul de resort nu se grabeste cu statisticile, pentru ca acestea ar clarifica o situatie care aduce mari beneficii asa, in ceata, cum se afla acum. La 500 de ani de la moartea lui Stefan cel Mare, comemorat in acest an, cel care construia biserici dupa fiecare lupta castigata, patrimoniul a devenit in Romania un "business" profitabil. Una din caile cele mai sigure pentru manipularea banului scos din buzunarul nostru, al tuturor, si pus sa circule pe cai nestiute pentru a ajunge la cine trebuie, aceasta intreprindere beneficiaza in plus de o aura culturala. E ca si cum daca ai prinde un hot la tine in casa el ar pretinde circumstante atenuante pentru ca voia doar cartile din biblioteca sau tablourile de pe pereti. Cine sa-si bata capul cu micile firme de constructii antrenate in vesnica restaurare prin care trec monumentele din aceasta tara inca de dinainte de 1989, cand atatea alte escrocherii se petrec zi de zi in toate domeniile? Cel putin, ele isi castiga banii - ce-i drept, pe cai ilicite, cum au demonstrat recent procurorii PNA - construind ceva, in vreme ce altii, mult mai "bazati", obtin profiturile demoland. Intrand cu buldozerul in vestigii istorice pentru a construi heliporturi, ca la Histria, sau autostrazi