Pe de o parte, sunt bazele de date de dimensiuni impresionante controlate de guverne, cu scuza ca, fara acestea, lupta contra terorismului ar fi pierduta din start. Pe de alta parte, opinia publica cere raspicat respectarea dreptului la intimitate. Este dilema secolului 21. Cine va iesi castigator? - intreaba Washington Post intr-un recent articol. Mass-media americane duc un razboi de uzura cu autoritatile. Lupta tine de cativa ani, si s-a relansat mai aprig dupa septembrie 2001, cand guvernul american a primit o mana de ajutor in cursa de inarmare cu datele personale ale cetatenilor. "Avem nevoie de datele voastre personale, pentru a identifica potentialii teroristi", au spus atunci oficialii. Cu ochii la monitoarele care repetau la nesfarsit scena prabusirii turnurilor gemene din New York, nimeni nu a indraznit sa ii contrazica. Urmarea fireasca a fost un proiect finantat de Pentagon, numit Total Information Awareness. Sistemul era menit sa centralizeze date personale despre cetatenii din mai multe state ale lumii intr-o baza de date controlata de un departament specializat al Pentagonului. Programul a intrat insa intr-un con de umbra anul trecut, dupa o puternica campanie a presei americane. Saptamana trecuta, o organizatie care militeaza pentru drepturile civile a pus din nou paie pe foc. American Civil Liberties Union (ACLU) a atras atentia ca ceea ce parea a fi un sistem inofensiv de centralizare de date era de fapt finantat cu milioane de dolari de catre guvernul american. Motivul? Firma care se ocupa de centralizarea datelor a "imprumutat" autoritatilor o lista cu 120.000 de persoane "care prezinta un potential de a avea activitati teroriste". Programul, care are un nume sugestiv (Multistate Antiterrorism Information Exchange - MATRIX), a fost lansat imediat dupa septembrie 2001, avand drept membri cinci state americane. In contextul in care un raport recen