La inceputul anului va promiteam un altfel de ziar, un altfel de Jurnalul National decat cel care aparuse pana atunci. A fost o promisiune, dar a fost, mai ales, o provocare. Si ce provocare! In tot acest rastimp am trait contracronometru fiecare zi, punand inaintea oricarui lucru Jurnalul National. Am dus o permanenta batalie cu timpul, de multe ori ne-am dorit ca ziua sa aiba 48 de ore, iar saptamana 14 zile. Am trait o permanenta stare de competitie, de imaginatie, de efort dus pana la extrem. De multe ori ni se facea teama pentru ca nu ne puteam opri, dar in acelasi timp nu stiam daca aveam putere sa mergem mai departe. In fiecare zi ne-am propus sa ne depasim conditia. Nu ne-am multumit niciodata cu ceea ce am castigat la un anumit moment, iar in clipa urmatoare ne-am propus nu sa ne oprim, ci sa mergem mai departe. Si-am facut toate aceste lucruri zi de zi, sambete, duminici, uneori pana la epuizare, fara sa ne gandim, de teama probabil, ca asa vom trai profesional de-aici inainte. Adica, in fiecare zi editie speciala, in fiecare luni editie speciala de colectie. Si uite asa, fara sa stim cum au trecut zilele, noptile, lunile, am ajuns sa facem Jurnalul National pe care-l cititi acum! Trebuie sa recunoastem si sa va multumim totodata ca fara voi, cititorii nostri, am fi murit de mult, iar ideile noastre n-ar fi avut nici o sansa. Voi ati facut ca Jurnalul National sa devina ceea ce a devenit, voi ne-ati dat puterea si increderea sa mergem mai departe. Voi ne-ati rasplatit pasiunea si zbuciumul pentru a face din Jurnalul National ceea ce e astazi, ziarul vostru preferat. Ne-am alimentat, de fapt, reciproc unii pe ceilalti, ne-am alimentat reciproc provocarile si nazuintele, pasiunile si sperantele. Credem ca nu v-am dezamagit! De astazi, pentru noi,??? echipa de la Jurnalul National, formata din 250 de oameni, se afla in fata celei mai importante provocari