Politica agricola a Romaniei pe cel putin zece ani a fost batuta in cuie de Uniunea Europeana. Negocierile pe dosarul de integrare "Agricultura" au fost incheiate ieri, autoritatile romane acceptind toate cererile oficialilor europeni.
Fermierii romani au acum doua posibilitati: fie sa investeasca masiv in modernizare in urmatorii trei-patru ani pentru a i se da voie sa intre in piata comuna, fie sa nu faca acest lucru insa atunci tot ceea ce produce va fi numai pentru autoconsum.
Iar cotele de productie propuse de Comisia Europeana si acceptate de Romania arata un lucru foarte clar: Romania va ramine si in viitor un importator net de produse agricole si alimentare. Principalul motiv al acestei situatii este lipsa unei reforme din partea guvernantilor in ultimii 14 ani pentru a schimba satul romanesc si a-l pregati pentru confruntarea dura cu concurenta europeana.
Principiul pe care cei de la Bruxelles l-au aplicat in negocieri e simplu: atit sunteti in stare sa faceti acum, doar un pic mai mult veti putea face cind veti intra in UE.
Romania va primi subventii europene pe doua treimi din suprafata totala care ar fi putut intra in calcul. Platile directe acordate fermierilor Uniunii, si care vor fi primite si de romani dupa integrare, vor fi acordate pe o suprafata de 7 milioane de hectare din cele 10 milioane terene arabil. Pentru orice suprafata cultivata de peste 0,3 hectare, un fermier roman va putea cere bani de la UE.
De exemplu, pentru o tona de porumb, bugetul Comisiei acorda 62 de euro, adica 3,3 milioane de lei in banii de acum. Pentru a primi subventia este insa nevoie de produse de calitate, greu de obtinut in cadrul unei agriculturi de subzistenta. Subventia va fi acordata pentru aproape toate tipurile importante de culturi (porumb, griu, floarea-soarelui) cu o mare exceptie: cartoful.
Acesta po
