- Social - nr. 114 / 11 Iunie, 2004 Brzoskwinia ii spun polonezii, iar nemtii pfirsch. Pentru englezi se numeste peach, dar pentru francezi peche, adica (folosind o schimbare de accent) pacat... Pentru greci are denumirea rodakino (transliterat), insa pentru latini, de unde provine si la noi (piersica), avea numele persicum malum. Dictionarul academiei il prezinta (piersicul) ca pom roditor cu flori trandafirii si cu fructe mari, rotunde, cu pielita catifelata, de culoare galbuie sau rosietica. Denumirea consacrata pentru cei ce o studiaza si o cultiva este Prunus persica sau Amygdalus persica... Este subliniata diferenta de gen intre pomul fructifer (piersic) si rodul sau fructul sau (piersica). In amintirea Creatiei Divine care a produs din coasta lui Adam pe Eva.... Fructul este o drupa carnoasa cu pielita pufoasa si pulpa suculenta, parfumata. Dictionarul enciclopedic vechi numara peste trei mii de soiuri, dintre care la noi sunt raspandite cele cu numele: floare de mai, campion, amsdon, elberta si altele. Amintim ca acest pom fructifer din familia rozaceelor, numit si Persica vulgaris, este originar din China, unde a fost introdus in cultura sistematica de cel putin patru milenii... El creste inalt de patru pana la sase metri, cu frunze eliptice sau eliptice-lanceolate si flori rosu-carmin sau alb (dupa soi si dupa varsta). Trebuie subliniat ca este o specie foarte pretentioasa in ceea ce priveste clima si solul unde se cultiva. Reuseste bine, adica este productiv numai in cazul solurilor adecvate, fertile, si in locuri adapostite. Cultivatorii folosesc drept portaltoi nu numai piersicul, ci si migdalul amar, mirobolanul sau porumbarul. Deseori este atacat de variati daunatori animali sau boli criptogamice... Retinem ca la noi in tara se afla plantatii mari de piersici in Crisana, Banat si de curand in Dobrogea. Vechimea culturilor de piersici se reflec