- Social - nr. 114 / 11 Iunie, 2004 Dintre sarbatorile populare de vara, cea mai cunoscuta este sarbatoarea florala si cam peneasca a Sanzienelor (Dragaica). In mitologia romaneasca, in afara personificarii mitice a zilelor saptamanii (Sfintele Luni, Marti, Miercuri..., Sfanta Duminica, Martea neagra, Joia verde etc.), poporul acorda unor zile din an caracter fast sau nefast, asa incat ziua de Sanziene este una proprie farmacopeii medicale si erotice, culminand cu Noaptea de Sanziene, cand sunt dezlegate plantele de tabuismul lor permanent. Sarbatoarea florala si campeneasca este o datina de straveche provenienta autohtona, al carei nume dac s-a pierdut, pastrandu-se cel daco-roman - de Sanziene. Numele de Dragaica s-a suprapus peste cel de Sanziene in feudalismul timpuriu, in perioada influentei slave in vocabular. Sanziana este o planta erbacee din familia Rubiaceae, substitut fitomorf al zeitei agrare cu acelasi nume, care infloreste in perioada Solstitiului de vara, la imparguirea si coacerea lanurilor de grau si orz. Cele doua varietati ale plantei - Sanziana alba (Galium mollugo) si Sanziana galbena (Galium verum) cresc prin fanate si livezi, pe marginea drumurilor, prin paduri si pe langa garduri. Florile frumos mirositoare, tulpinile, semintele si radacinile au numeroase utilizari in medicina si cosmetica populara, in obiceiurile si actele magice implinite in ziua de 24 iunie. In multe regiuni domina credinta ca aceasta planta infloreste in Noaptea de Sanziene (23 spre 24 iunie). Prin calitatea sa de a inflori in perioada anului cu ziua cea mai lunga si insolatia cea mai puternica, Sanziana a devenit un pretios reper calendaristic pentru starea culturilor. Daca ea infloreste mai tarziu decat aceasta zi, se zice ca vremea este intarziata, adica semanaturile nu sunt in faza in care ar trebui sa fie, iar daca pana in aceasta zi e inflorita, timpul este inai