Sfidarea legii in materie de constructii a facut din Bucuresti un oras guvernat de haos. Nici pana astazi, dupa 14 ani de tranzitie, nu exista o lege coerenta in domeniu. Spaga si interesele economice construiesc temelia urbanismului bucurestean.
Capitala cu pretentii europene, Bucurestiul a ajuns, din punct de vedere arhitectural, o varza de Bruxelles. Strazi scapate de sub control, pe care au fost “scuipate“ constructii care nu respecta linia arhitecturala a zonei, culoarele, nivelul de inaltime, parcajele, sfidand practic orice regula de bun-simt a urbanismului european.
Motivele care stau la baza acestui haos sunt de natura economica si politica.
DANIELA DUMITRESCU, EUGEN CIUFU
Pe piata constructiilor, oamenii cu bani se organizeaza in grupuri de presiune, iar politicienii sunt deserviti acestora, in functie de interese. Asa se face ca nici pana azi, dupa 14 ani de tranzitie, Romania nu are o lege coerenta a autorizarii constructiilor.
Asa se face ca, descentralizarea, promovata atat timp ca o masura europeana, nu a fost facuta decat dupa principii politice, Bucurestiul confruntandu-se in momentul de fata cu un fenomen segregationist: fiecare primar de sector face ce-l taie capul, doar pentru ca este membru PSD.
In rest, ca la fiecare alegeri locale, candidatii acelorasi partide care ne-au condus ani de-a randul ne promit din nou un Bucuresti european.
“Mecanismul spagii“
Specialistii, fie ca sunt profesori universitari la Institutul de Arhitectura “Ion Mincu“, fie ca este vorba de arhitectul-sef al Capitalei, reclama haosul. Ei acuza faptul ca legile sunt proaste, nerespectate, iar cand se tine cont de ele se da dovada de incompetenta crasa.
Dar, peste toate aceste motive, cel mai solid argument este cel “construit“ pe balcanica si eterna spaga. Cu spaga, in Bucu
