Rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European indica doua concluzii majore: electoratul european nu a putut fi mobilizat suficient pentru a se prezenta la vot si cei care totusi s-au prezentat la urne au votat impotriva actualului sistem, dind in multe parti credit formatiunilor eurosceptice. Astfel, din cei 350 de milioane de locuitori cu drept de vot ai celor 25 de state membre UE, in cele patru zile ale scrutinului (10-13 iunie), s-au prezentat la urne doar 155 de milioane, adica un procent de 45,3%, confirmind o tendinta descrescatoare a ultimelor scrutinuri. Surprinzator pentru multi a fost procentul de 26,4% de prezenta la urne inregistrat in statele care au aderat la UE pe 1 mai, in marea lor majoritate state foste comuniste in care sondajele indicau un puternic entuziasm proeuropean. Slovacia conduce in acest clasament negativ cu mai putin de 17% dintre cetateni prezenti la urne. Crestin-democratii europeni isi mentin dominatia Germania, Franta, Marea Britanie sau Polonia sint cele mai elocvente exemple ale votului politic, cetatenii acestor state sanctionind la urne actualii guvernanti si, pe alocuri, trimitind in Parlamentul European reprezentanti ai unor formatiuni care militeaza chiar impotriva Bruxelles-ului. In Germania, de pilda, social-democratii cancelarului Gerhard Schroeder au obtinut doar 21,7% din voturi, cel mai slab rezultat de dupa cel de-al doilea razboi mondial incoace, fiind net devansati de crestin-democratii condusi de Angela Merkel, care si-au adjudecat 44,8% din sufragii. Nici in Franta guvernantii nu au avut o soarta mai usoara: Uniunea pentru Miscarea Populara, formatiunea presedintelui Jacques Chirac, a obtinut doar 16,6%, la o distanta considerabila fata de Partidul Socialist, de opozitie, care a fost creditat cu 28,9%. In Marea Britanie, laburistii premierului Tony Blair au cazut cu 10% in preferintele electoratului, la 22,3%