Prezenta la vot, la nivelul intregii UE, a fost de 44,2%, iar in randul noilor state membre, prezenta la urne a fost de doar 26% (BBC)
Alegerile europene desfasurate la sfarsitul saptamanii trecute au produs un soc in randul majoritatii tarilor membre si aduc vesti putin imbucuratoare pentru autoritatile de la Bucuresti, care mizeaza pe factorul politic pentru a incheia, anul acesta, negocierile de aderare la UE.
Partidele aflate la guvernare in Germania, Franta si Polonia au suferit pierderi masive in fata opozitiei lor traditionale, formatiunile aflate la putere in multe alte state pierzand, la randul lor, procente in favoarea unor grupari populiste si chiar fatis antieuropene.
La nivel general, pe fondul unei apatii electorale fara precedent, partidele de dreapta au inregistrat cresteri semnificative, iar factiuni pana acum marginale pe scena politica a continentului, cum sunt cele care marseaza pe euroscepticismul larg raspandit in nordul si estul Uniunii, vor ocupa, pe parcursul mandatului urmator, un numar neasteptat de mare de locuri in Parlamentul de la Strasbourg.
Pentru Romania si Bulgaria, prima intrebare ce se pune este in ce mod vor afecta aceste alegeri procesul integrarii lor in UE, planificat pentru 2007. Daca, pentru vecinii din sudul Dunarii, lucrurile se anunta relativ clare, pentru tara noastra, problemele se inmultesc considerabil.
In timp ce Bulgaria, tara care a obtinut de doi ani, in raportul de tara, statutul de economie de piata functionala, Romania spera sa inregistreze aceasta „bila alba“ abia in raportul din toamna acestui an.
Si aceasta in conditiile in care, dincolo de aprecierile si incurajarile Comisiei Europene, vocile din Parlamentul de la Strasbourg care exprima indoieli privind aspecte ce se considerau depasite - criteriile politice - risca sa se inmulteasca in noua
