De maine, produsele electronice ale Grupului LG intra in forta pe piata romaneasca In Coreea de Sud, LG inseamna aproape totul. De la benzinarii, hoteluri, telefoane, calculatoare, televizoare, aer conditionat si aspiratoare pana la pasta de dinti si apa de gura. In capitala si in celelalte orase, pe marile bulevarde, din loc in loc se gasesc chioscurile LG 25, un fel de minimarket care aduce la indemana coreenilor produsele de consum zilnic. Coreea socheaza aproape la orice pas. Una dintre fabrici e intesata de bannere cu sloganuri de tip socialist: "Na anin uri" ("Eu nu inseamna noi"). Alta surpriza, in ce priveste organizarea: unul dintre angajatii de la linia de productie a masinilor de spalat era platit doar pentru a verifica daca sertarasul de detergent functiona corect. Il deschidea si il inchidea, timp de opt ore, zilnic. Omul avea pauze de zece minute la fiecare doua ore si o pauza de masa de 50 de minute. La LG, angajatii isi pot schimba locul de munca, dar "numai dupa ce se specializeaza". "Adica, dupa cat timp?", au intrebat ziaristii romani. "Dupa doi-trei ani", a venit raspunsul supraveghetorului de linie. Sefi ca el au fost formati in 10-12 ani de "specializare". LG, alaturi de Hyundai si Samsung, apare ca o forta a acestei mici tari asiatice, care este nevoita sa importe combustibil, minereu, materii prime si aproape tot ceea ce inseamna hrana si bauturi alcoolice (coreenii se mandresc ca ocupa primul loc intre bautorii de whisky). Numai o anumita educatie si atitudinea fata de munca au facut ca, in ultimii 25 de ani, salariile locuitorilor din Seul sa ajunga la 1.800-3.500 de dolari pe luna. Iar un coreean, odata angajat la una dintre companii, foarte rar se transfera la o alta, pana la pensie. Altfel, Coreea de Sud nu ar fi ajuns unul dintre "tigrii" economici de temut ai Asiei. Circa 35 de milioane de oameni traiesc intr-o tara cu suprafata cat u